lume multa la Boogie. si foarte trendy/urbana, pe la 25-35 de ani, cu ochelarei intelectuali si esarfe si nuante de kaki/maro asortate la o anume blazare. se rade copios la reclama pentru “Dincolo de America”, inca un film prost cu Dorel Visan (si Daniela Nane, daca ii era dor cuiva de ea)..si cu inca un baiat (pe care nu-l cunosc) cu aer suferind gen Lous Garrel (dar mai putin reusit). pana si trailerul e cretin la filmul asta. si afisul. si tot. in fine.
“Boogie” in schimb nu e cretin deloc. iese, slava domnului, din tipicul filmelor de dupa revolutie care intelegeau sa foloseasca injuratura drept nu-stiu-ce simbol al libertatii/democratiei etc. si care o plasau anapoda, fie rupta de context, fie exagerat de vulgara, fie nelalocul ei in gura unor actori care o manuiau cu jena si vizibila greutate. in “Boogie” lumea injura cu un firesc de invidiat, cu lejeritatea, placerea si zeflemeaua unei iesiri la terasa cu prietenii. se injura cu drag si cu zambet. misto.
povestea e misto si ea. intalnirea cu prietenii din liceu, pe care la inceput o intampini cu entuziasm pentru ca pe parcurs sa constati ca nu mai aveti mare lucru in comun. decat amintirile ofilite despre profa’ de chimie sau gagica cutare si tzatzele ei magnifice. ori ceva de genul asta. sa constati ca tu acum esti “om la casa ta”, cu un job solicitant si o sotie vexata de rolul de bona. ca ai o relatie calduta presarata de discutii cliseistice despre binefacerile comunicarii (doar asta ai vazut in toate filmele nu-i asa? “comunicarea e cheia unei relatii de succes”. ale dracului cliseele astea, ne supara chiar daca sunt adevarate).
nu ca prietenilor le-ar merge mai bine. unul isi cauta fericirea intr-o tara friguroasa, in bratele fierbinti ale unei suedeze (Inga, alt cliseu desprins din filmele porno cretinele din anii ’70), altul isi da aere de crai batran, priceput in ale turismului, rumegat de o blazare crancena. prietenii au burti si inceputuri de chelie, tu ai obligatii de familie si te straduiesti sa ajungi acasa la ore decente. s-au dus dracului betiile de tinerete. si bucuria de atunci. futzi o prostituata cumva din obligatie, dar preferi sa stai cu ea la o parola si-un pahar de vin (alb, prost). iti iubesti sotia, dar te exaspereaza. si copilul cam la fel. freamati din nari la izul libertatilor demult apuse, dar nu mai ai energie sa le savurezi din plin. asa ca revii la ale tale, iti ceri scuze ca ti-a scapat piciorul in peisaj si iti vezi mai departe de drumul batatorit.
so. filmul are umor si e jucat cu verva. din pacate are si niste cadre filmate “din mana” care deranjeaza la retina. si momente in care sonorizarea se duce dracului si trebuie sa deduci din context cam ce vorbesc personajele (precum scena cu Dragos Bucur si Anamaria Marinca shoptind in pat.. ce? habar n-am). si mai are niste scene luuungi la inceput care or avea un sens artistic anume dar pe mine nu m-au dat pe spate.
dialogurile mi s-au parut atat de 100% romanesti incat cred ca savoarea scenariului se pierde in mare parte prin traducere, nu-mi dau seama ce inteleg strainii din nostalgia paunilor de la vila lui Ceausescu din Neptun sau deliciile de limbaj gen “-Ce vrei sa bei, Cola? Fanta? – O Fantă“.
enfin, filmul merita vazut, nu e stralucitor dar e foarte ok. un soi de Seinfeld lung-metraj, cu aroma si tristeti de Balcani. si cu fundal muzical de Gica Petrescu…
BolaDeNieve 
dej noi avem doo feluri de filme (fara a lua in seamna istoricele lui nicolaescu): ori cu revolutsie ori cu tineri blazati si fututi in cur, pardon de expresie, cu glume romanesti si weekenduri la mare.La inceput ma luase entuziasmul, vazusem trailerul..acum nush daca m’as duce la film, mi’e cam frica sa nu ma plictisesc de aceleasi glumitze. (si eu ma plictisesc repede.)
tuvio, nu sunt fututi in cur si blazati. spectatorii erau:) si nici f. tineri nu mai sunt (30+). nu sunt glumitze de vacanta mare. sunt niste oameni pe care i-a luat viata si pe care ai senzatia ca-i cunosti, de undeva din gashca ta..
Te urasc ca descrii asa de bine….dar trebuie sa vad acest film
s-ar putea sa te deprimi 😉
Ciudat eu am avut o alta experienta: duminica seara, la mall-ul din Vitan, de la 17.30 erau vreo 200 de locuri libere. Iar lumea trendy de la coada stramba din nas la Boogie si se indrepta spre Mamma Mia! Altfel, de acord in mare cu cronica ta. Ce m-a deranjat pe mine a fost, pe langa sunetul foarte prost, alegerea piesei lui Gica Petrescu. Desi haioasa, e total pe langa din punct de vedere al adevarului istoric. Ce tanar asculta Gica Petrescu la inceputul anilor ’90, cand toti erau sau depeshisti, sau rockeri sau fani Michael Jackson…?
@localul: pai nu cred ca era vorba de ce fel de muzici ascultau baietii aia in liceu, ci de genul de melodie nostalgic-betivaneasca la care vibrezi dupa niste shpritzuri.. ca nici noi nu ascultam Dan Spataru cu “drumurile noastre” pe vremea aia, dar la toate chefurile cu prietenii din liceu are un succes nebun:)
@bola: OK. Cred ca e vorba de generatii, subculturi sau corzi sensibile diferite. Eu si prietenii mei nu am vibrat si nu vibram la Gica Petrescu si la Dan Spataru, nici macar dupa shpritzuri. Pentru noi, tot ce aparea la TV-ul lui Ceasca era horror si asa a ramas pana in ziua de azi. Nu aveam cum sa vibram, nici macar la betie, pe slagarele difuzate la “Varietati” sau la “Album duminical”, stiind ca maestrul Gica, D-zeu sa il ierte, a fost unul din entertainerii favoriti ai cuplului prezidential. A vibra la Gica Petrescu insemna a vibra la fel ca Ceausescu, asta e ideea care ni s-a intiparit in sinapse si a ramas acolo. Pentru cei din generatia ta/grupul tau, probabil ca “reconcilierea” cu muzica usoara a Epocii de Aur a fost mai usoara.
omg, u REALLY suffered then – daca nici ‘maistru’ gica si dan spataru nu puteati asculta!… 🙂
ba puteam, dar nu vroiam…aici e nuanta. Nu-mi spune ca tu asteptai cu infrigurare sambata seara emisiunea de romante si cantece de petrecere de la TV.
mmm, yummy! 😉
well, no… actually; da niciun revelion nu era demn de sf ion fara nea gica!
am fost azi la film, ca frati’miu e mare fan of romanian films, i dont know why 🙂 sala goala, rece, vreo 10 oameni in total.Si frati’miu, naiv, care insistase sa ajungem mai devreme, poate se cumpara toate biletele =)) ce sa zic, cateodata ma enerveaza ca am dreptate.I’as da cam 7, hai 8 pt.efort.
era tot cam previzibil din trailer, cam asa.Si probleme cu sonorul, clar.Ma crezi ca singura faza la care am ras din film a fost aia cand se duce Kioru sa tzipe dupa pauni? 🙂
@tuvia: o fi un film pentru oamenii de 30+…
da, cu exceptia ca frati’miu is 21. And he liked it 🙂
e un film ‘decit’ pt baieti 😉
haida de, atunci astept varianta feminina, un fel de SATC mioritic :))
pai nu, k baietii ies ‘prost’! e un film din care sa intelegem c porci e barbatii & c d sacrificii face femeea 🙂
domne, e un film decat pt baieti pen’ ca femeea e aia acra si asupritoare care i-a mancat ficatzii si tineretile lu’ saracu Boogie si nu-l lasa sa se betivaneasca si el linistit cu amicii… so, normal ca nicio femee din public nu vrea sa se identifice cu personaju’ si atuncea se plictiseste 😀
da io zic ca femeea abordeaza problema gresit in the first place, ideea nu e sa te dai victima pe fatza, ci sa mimezi blandetea si sa-l faci pe ala sa se impovareze singur de guilt 😀
pai… si nu ti se pare ca are destul ghilt cind se-ntoarce la ea, in zori?! inseamna k am inteles gresit!! 😦
ba are. doar ca guiltu se construia si singur la genul de barbat care e boogie, nu trebuia sa-l mai traga ea de motz cum ca o lasa bona la copii etc.. ca dupa o betie (cu sau fara curve) tot ar fi venit mielusel acasa, sa-si reia jugul 😀
eh, si-a iesit si ea, femeea, din pepeni, ce vrei acu!?
si n-ai vazut? cu cit l-a cicalit, cu-atit el s-a ‘ghiltuit’ mai tare… aviz nevestelor cicalitoare 🙂
ps in ce ma priveste, senzatia de ‘guilt’ mi-e totalmente straina, asa ca incerc sa inteleg… nu dati cu pietre daca mai imi scapa!
da, nici eu nu pricep de unde atata ghilt.Iese omu cu tovarashii dupa un car de ani si gata! ii sare nevastutza in cap ca a facut’o nevasta, etc ,etc.Oricum omu’ se simtzea vinovat.Nush unde am citit ca filmul ar fi “misogin” si “pt.baetsi.” Nu e.