prozac [22]

Amiaza de iarna in care, mergand agale catre cantina corporatista cu cea mai nasoala mancare din lume, iti vine deodata chef sa alergi pe sub ninsoarea calma, si ce daca portarul se uita ciudat, o iei la goana in jurul cladirii, ocolind, ocolind, pentru ca de fapt n-ai chef sa ajungi, arunci un ochi catre parcul de vizavi si tentatia de a evada e enorma dar rezisti strangand din dinti, intri totusi, mananci ceva fad si fara importanta, iesi dupa 10 minute si alergi inapoi si e atata liniste in jur incat ai vrea sa nu te mai opresti, “romantico” iti spune C. zambind pe chat si n-ai chef sa-i explici ca n-are nici o legatura cu romantismul, ca e alt soi de bucurie acolo.

IMAG0531

Statia de troleibuz in care cobori, asteptand legatura spre casa, statia in care n-ai mai coborat niciodata in toti anii astia de cand esti in Bucuresti, nici tu nu stii prea bine de ce, si acum e seara, e zapada vag mocirlita, si dansezi pe Olivia Newton-John fara sa-ti pese daca te vede cineva, dansezi zambind si uitandu-te la ninsoarea care curge curge curge in lumina felinarului aluia chior, apoi vine masina, in cele cateva statii pe care le ai de mers asculti Proclaimers, intri pe Facebook si gasesti un iepure miraculos, simti ca iti apare pe mutra un zambet tamp si irepresibil, cobori, te gandesti daca sa iei al treilea autobuz mai departe, in casti incepe sa cante Gianna Nannini si atunci o pornesti pe jos fredonand “voglio il tuo profumo”, zambind, zambind, zambind, te gandesti deodata cati iepuri au fost in viata ta, ajungi la statia urmatoare si te intrebi o clipa daca sa astepti iar autobuzul, dar vine Florence cu “Rabbit heart” si raspunsul e clar – nu! – si atunci o iei la fuga pe langa gardul care inainte adapostea o uzina, gardul de care odata, demult, ai vrut sa lipesti pe cineva intr-un sarut lacom dar n-ai facut-o ca sa nu complici o poveste, alergi dement cu poseta in mana stanga pe bulevardul ciudat de pustiu, nu-ti pasa ca s-ar putea sa aluneci si nici n-o faci, un caine apare brusc si alearga alaturi de tine apoi dispare printre blocuri, ajungi la statia urmatoare si te opresti din nou pret de cateva secunde, dar in urechi incepe sa curga “Reach a bit further” asa ca mergi mai departe, mergi cu sangele fierbinte si plamanii la fel si treci pe langa magazinul pe usa caruia scrie “Apasati mai tare!”, pe langa magazinul pe al carui geam scrie “Impingeti de usa!”, treci pe langa carciuma cu mese de tabla care se cheama “Terasa fericirii” aflata chiar langa blocul tau si pe care n-ai observat-o pana anul asta, te intrebi de ce n-ai fost niciodata la terasa fericirii, te intrebi de ce n-ai apasat niciodata “I’m feeling lucky” pe google, gasesti in cutia postala un plic pe care scrie “Urgent! Important pentru dumneavoastra!” dar playlistul ajunge la Frankie Goes To Hollywood, so you just relax and enjoy the evening, adica intri in casa, te joci nitel cu pisica (noi zgarieturi din dragoste pe mana dreapta, ce mai conteaza), apoi te asezi la laptop si scrii toate astea.

Advertisements

2 thoughts on “prozac [22]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s