emaus

“Noi, in schimb, avem bunici care traiesc vesnic si intra in fiecare duminica, inclusiv cea dinaintea mortii, in aceeasi cofetarie, la aceeasi ora, sa cumpere aceleasi prajituri. Dispunem de destine cumpatate, ca o consecinta a unui misterios precept de economie domestica. Si asa, exclusi din tragic, primim mostenire gablonturile dramei impreuna cu aurul de 24 de carate al fanteziei.”

“Avem o incredere oarba in parinti, ceea ce vedem in casa este pentru noi maniera corecta si echilibrata in care se intampla lucrurile, un fel de a se comporta pe care-l consideram sanatate mintala. Ne adoram parintii, pentru ca ne feresc de orice anomalie. Asa ca nu exista nici o banuiala ca ei, in primul rand ei, pot reprezenta o anomalie, o boala. Nu exista mame bolnave, ci doar obosite. Tatii nu clacheaza niciodata, sunt doar nervosi. O anumita nefericire, pe care preferam sa n-o bagam in seama, ia din cand in cand forma unor patologii care ar avea nume, dar in familie nu le pronuntam.”

“Mergem, evident, la scoala in fiecare zi. Dar asta e o poveste de degradare injositoare si de chinuri inutile. Nu are nimic in comun cu ceea ce putem numi viata.”

“Ea si cu mine avem un joc secret. Ne scriem pe ascuns de noi insine. Paralel cu ceea ce spunem sau traim impreuna, ne scriem ca si cum am fi noi doi, dar inca o data. Despre ceea ce scriem in acele scrisori – biletele – nu vorbim niciodata. Si totusi acolo ne spunem lucrurile adevarate.”

Alessandro Baricco – Emaus

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s