prozac [19]

Stau pe plaja si ma uit lung catre hotelul Amfiteatru. Cand eram mica mi se parea culmea cosmopolitismului. Colcaia de turisti straini, avea terase si cofetarii, ba chiar si un shop. Ma gandesc sa merg acolo intr-o zi sa beau un suc. Ma gandesc ca buna parte din impulsurile si actiunile mele adreseaza rezolvarea unor frustrari trecute. Ei si ce.
Apa e numai buna, un pic rece la inceput, cu valuri, fara alge. Nu inot prea mult, dar o fac cu o bucurie intensa. Merg spre mal si imi cufund mana in spuma care ma inconjoara. Regasesc relatia quasi-senzuala pe care am avut-o mereu cu marea si pe care anul asta o crezusem pierduta. Zambesc prosteste, eu cu mine, eu cu ea. Ne impacam.
La restaurantul unde imi comand guvizi (pentru ca nu aveau hamsii), chelnerul de varsta a doua flirteaza nerusinat cu I. O pupa pe frunte, ii da numarul lui de telefon si ii propune sa iasa la cafea a doua zi. Pe la 8 seara apare “formatia”. Un domn solid, barbos, canta cu voce subtire-sensibila hituri italo-disco. La clape e un tip mititel, pe care abia il zaresti prin spatele microfoanelor. Cei doi au un moment de duet pe o melodie romaneasca necunoscuta mie. A treia carafe de rose pica numai bine.
Nu se poate ajunge din Olimp in Constanta decat cu ocol prin Mangalia. Ma supun absurdului si iau masina in sens invers directiei in care vreau sa ajung. Ce mai conteaza? “Coboara cineva la gara?” zbiara baiatul de pe scara microbuzului. Cobor. Un autocar face niste manevre intr-o parcare pustie, soferul ma indruma spre statia de autobuz de vizavi. “Mergeti acolo, la umbrelele rosii, acolo e pentru Constanta”. Soferul autocarului parcat la umbrelele rosii imi spune ca merge la Sibiu dar sa mai astept, cursa de Constanta vine la opt jumate. Astept. Imi iau un pachet de tigari, aprind una, o fumez. E o senzatie bizara, ma simt si straina si acasa, turista la mine in judet, ma simt intrus si impostor, ma simt bizar. Langa mine, in statie, o doamna cu fusta larga de matase albastra si bluza cu flori mormaie ceva. Nu se uita la nimeni, imi inchipui ca o recita vreo rugaciune. Mai apoi isi strange la piept poseta voluminoasa si il priveste aspru pe tiganul adolescent care ii da tarcoale. Baiatul se indeparteaza, doamna lasa poseta jos.

Langa un stalp de curent, un catelandru se agita printre niste fire cazute – a gasit pe undeva o sticla de plastic plina cu pamant si se joaca cu ea, o arunca, o sfasie, o impinge cu labele, fuge s-o prinda iar. Ma duc la el si jucam un pic de fotbal. Tenisii mei ii miros a cauciuc proaspat, asa ca incepe sa-i morfoleasca o vreme. Ii umple de bale si pamant negru. “Pimp my Converses“, ii spun, si il mangai pe cap, si ma alerg cu el o vreme daca tot nu se zareste nici umbra de autobuz. E tanar, slab, ii pot pipai coastele pe sub blana, cu par sarmos din stramosi terrieri. Ma uit iar la ceas. Degeaba. Doamna in albastru intra in vorba cu mine, vrea sa ajunga la Tuzla, oare au scos astia cursele de la intai? Care intai, imi vine sa intreb, dupa care realizez brusc ca da, e 1 septembrie, lucruri se schimba, lucruri incep, lucruri se termina. Trec vreo doua microbuze cu eticheta de Constanta, nu opreste niciunul. Trece si un autocar mai maricel, opreste la vreo suta de metri mai incolo, fugim dupa el confuze, inca un baiat ratacit se ia dupa noi, alarma falsa, soferul a coborat si s-a dus pe camp sa faca pipi, in masina nu e nimeni, in statie se zareste apropiindu-se alt bus, se opreste, ne ia panica, daca pleaca fara noi, ma pun pe alergat cu o placere intensa in talpi, doamna urla dupa mine sa nu plecam fara ea. Nu plecam. “E ultima cursa, doamna, haideti”, bombane soferul, “pe alelalte le-au scos, ati avut noroc”. Am avut. Imi pare rau ca nu am castile la mine, dar nu e asa de groaznic – e lume putina, semi intuneric, citesc Dilemateca si la radio se asculta in surdina Europa FM. Chris Rea, “Looking for the summer”. Bad timing, baiete.
In Eforie Nord e plin de popor pe strazi, prin autoserviri. La 9 si ceva seara bubuie muzici, lumea isi tarsaie slapii cu voluptatea aia specific romaneasca ce se asorteaza perfect la spartul de seminte, privirea bovina si burtile despuiate revarsate peste pantalonii scurti. E zgomot si lumina, ma zgaiesc pe geam la multimile ce se deplaseaza domol si ma gandesc ca peste ceva vreme vom fi cu totii morti, si ei, si eu, la radio canta un altul mort deja (“Stranger in Moscow”). Autocarul se umple. Pe scaunele de vizavi, o tanara proaspat iesita din adolescenta si un tip la vreo 40 de ani. E gras, cu ghiul, lant gros de aur, ceas subtire auriu, pare de dama dar probabil nu inteleg eu moda, e subtire si strans, ii gatuie incheietura grasa, face un val mic de carne pe care nu ma pot opri sa-l privesc cu o fascinatie scarbita. Ii suna telefonul. Ringtone: “eu vara nu dooorm”. Se joaca apoi cu aparatul si ii arata duduii de alaturi un clip cu un copilas care urla. Sonorul e dat la maximum. Tipul se amuza grozav. Duduia – nu prea. I-l mai arata o data, si inca o data. Imi vine sa-l pocnesc. Se potoleste, in cele din urma. In Constanta, toata lumea se buluceste sa iasa, ca la o cursa low-cost. De parca e rusine sa iesi ultimul. Ies ultima. Imi iau o placinta cu branza, de dragul vremurilor de demult, din scoala generala. Pretul – 3 lei – e acelasi ca in urma cu 20 de ani. Coca e rece, o mestec incet si o inghit cu noduri. Ma urc in autobuzul 43 si ma uit pe geam la orasul care mi se pare, de cativa ani, atat de mic, din ce in ce mai putin al meu, si in care totusi mi-e imposibil sa ma simt o straina.

Advertisements

One thought on “prozac [19]

  1. know this type of feelings 🙂 a trebyuit sa ajung in neptun tot asa, cu ocol prin mangalia.si am prins o data venind din Vama chiar autocarul de Sibiu.M-a luat pana la C-ta, ca altul nu mai venea…acum, dupa 2 luni de stat la C-ta, m-am intors in Buc and i feel like a stranger.O sa mi fie dor de 40-ul ala verde.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s