is it a bird? is it a plane? nu, e un fluture!

prima data cand am vazut spotul asta nu i-am dat prea multa atentie; pe la secunda 30 eram convinsa ca trebuie sa fie vorba de o campanie de sensibilizare a publicului fata de bolnavii de Alzheimer si, cum eram deja sensibilizata de nenumarate sezoane din Grey’s Anatomy, am mutat pe alt canal.

a doua oara cand l-am prins la TV nu aveam altceva mai bun de facut, asa ca l-am urmarit pana la capat. era cat pe-aci sa ma las induiosata: saracul batran, care la tinerete a avut kintale de rabdare cu odrasla, iata, acum la pensie e tratat cu farfuz si sictir, ca deh, asa ne tratam noi batranii, si da-i de-aici posibile divagatii (cu Hrusca in fundal si “mangaiati-i pe parinti“, tot tacamul).

a treia oara am bagat de seama ca mosul are caietelul la el de la bun inceput. deci tot rahatul e premeditat, ma-ntelegi: batranul nu e nici pe departe inocent (is anybody?), se aseaza pe banca stiind ca fi-su o sa-l ignore, in fond poate n-aveau nimic sa-si mai spuna, lucrurile astea se intampla. si-atunci, in loc sa gaseasca un subiect oarecare de conversatie (“cum arata fata de la pagina 5?”), merge pe santajul sentimental. detestabil lucru. ca uite, cand iti curgeau tie mucii pe piept la 3 anisori si aveai attention span-ul unui bursuc pe etnobotanice, eu iti sorbeam fiecare cuvintel, si nu ma enervam cand te auzeam gangurind aceeasi intrebare stupida over and over again. pentru mine era la fel de incantator si daca ai fi recitat alfabetul. iar tu, nerecunoscatorule, ma repezi cand te fut sistematic la cap. pai e frumos? uite-aci jurnalul meu din tinerete, sa vezi ce tata model eram, sa vezi ce fiu nesimtit esti, sa vezi cum e viata asta, sa te caiesti, m-auzi? si fi-su trebuie sa citeasca insemnarile cu voce tare, sa retraiasca adicatelea plenar experienta copilariei, ca un elev certat in fata clasei. dupa care il apuca remuscarile si il strange pe dupa umeri pe mosul care, batos, pastreaza un limbaj corporal inchis, ca e inca suparat pasamite.

a patra oara m-am gandit ca poate spotul asta vrea sa spuna ca toti batranii dau in mintea copiilor, si ar fi cazul sa-i menajam si sa nu asteptam prea multa de la ei, asa cum nu asteptam nici de la progeniturile din ograda.

a cincea oara am citit si sloganul din final, ceva cu “nu gasim timp sa ascultam”. poate ar fi ascultat si baiatul ala daca batranul ar fi spus ceva coerent sau logic. cu intretinerea, cu basescu, cu otv, cu vremea, cu vecina de la patru. asa, cu intrebari debile, il credea probabil senil si isi facea in gand socoteli despre cat ar costa o luna la azil.

ceea ce dovedeste confirma ca sunt o fiinta insensibila care, oricum, nu pricepe nimic. pam, pam!

Advertisements

2 thoughts on “is it a bird? is it a plane? nu, e un fluture!

  1. idioata reclama. parca vad ca mai ia si vreun premiu, pentru cat de induiosatoare e. prima oara m-am uitat si eu; acum, imediat ce vad ca incep aia doi cu fluturii lor, am grija sa mut repede pe alt post… ce belea.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s