muddy waters

a dat un pic dezghetul si toti inteligentii care isi lasasera masinile acasa zilele trecute au rasuflat usurati: ohhh, nu mai trebuie sa-mi misc posteriorul pana in statia de metrou.. sa regasesc forma feselor proprii pe scaunele din habitaclu, ce binecuvantare, hopa sus la volan.
drept pentru care am facut 3 statii in cca 25 de minute, ca soseaua era plina de tinichele regurgitate din parcari, de sub noroaie, din nameti.

pe refugiul de la tramvai treaba este mega-kinky: gheata murdara ingramadita, o alee mica pe mijloc unde abia incape cate o persoana, de o parte si de cealalta baltoace prin care bolizii trec nepasatori, fleasc pe pantalonii tai, fleasc pe geaca, fleasc, fleasc, ma gandesc ca aia de la volan si-au gasit o distractie de dimineata, ma razgandesc, probabil nu ne vad sau nu le pasa, suntem pete de cenusiu pe cenusiu, mameluci rebegiti pe mijlocul strazii, ce dracu cautam si noi acolo de fapt.

in tramvai nu pute, semn ca homelesii nu s-au trezit inca – de obicei e cate unul care marcheaza teritoriul cu o duhoare acra, plimbandu-se de la un capat la altul al Bucurestiului – si imi vad de muzicile din casti, apoi rumeg o dilema oarecum stupida, si anume the random acts of kindness are just as good as orgasms? or are they even better?
cu preocuparile astea frivole cobor la Muncii si incerc sa traversez spre metrou, dar trotuarele sunt fortarete inexpugnabile, inconjurate de santuri cu apa si munti de zapada mocirlita, zgrunturoasa, ne zgribulim care incotro cautand o poteca mai primitoare. ma foiesc in spatele unor babe, ma intorc spre o trecatoare abrupta, de pe trotuar vine cu pas sovaitor o tanti infofolita in straturi multiple, ii intind mana s-o ajut la coborare, imi multumeste zambind, ii zambesc si eu, purced la escalada, infig varful bocancului in gheata si imi fac loc usor-usor pe creasta movilei, cobor apoi falfaind din maini cu maxima gratie. de partea cealalta stau sprijiniti in lopeti niste barbati romani cu mustati si pufoaice, ma privesc placid fara sa schiteze vreun gest, o fractiune de secunda ma intreb daca look-ul blonda+geaca pana la buric+cizmulite cu tocuri mi-ar fi fost de folos, somehow i doubt that, cred ca domnii sunt din specia aceea bovina pe care o intalnesc la mine la bloc, atunci cand mosmondesc in fata scarii cu 7 sarsanale cautand o cheie si nici unul din virilii care se afla prin preajma nu da vreun semn ca ar vrea sa ma ajute cumva.

in subsol lumea se zgaieste fascinata la ecrane, eu o iau la pas de-a lungul peronului cercetand chipurile care se feresc sa te priveasca in ochi, ma simt straina intr-un oras strain si asta ma relaxeaza cumva, urc in vagon binedispusa, cobor in aceeasi imbulzeala stupida de la Obor, unde regula spune ca pasagerii trebuie sa formeze un bloc compact pe peron atunci cand se deschid usile. imbrancesc vesela zidul compact cu o satisfactie care mi se citeste probabil in ochi, apoi alta escalada printre masinile blocate pe Stefan cel Mare, pe trotuar aluneca ingrozitor, falfai iar din maini si fredonez “Dancing queen” mirandu-ma ce e cu mine dupa 3 ore de somn din care m-am trezit inaintea ceasului, cu zambet si cu muzica in urechi, shhh, sa nu speriem ziua asta.

Advertisements

2 thoughts on “muddy waters

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s