capitalismul: o poveste de amor ghebos

O poveste de dragoste sfarsita intr-un divort urat – cam asa se poate rezuma relatia lui Michael Moore cu sistemul capitalist. O relatie care a inceput bine, cu promisiunea bunastarii pentru toti (cel putin asa o arata secventele de home-movie din copilaria regizorului), si care a degenerat intr-o telenovela despre lacomie si pariuri pe vietile oamenilor.
Pariuri sofisticate, desigur, operand cu instrumente bursiere derivate (nu intelegeti mecanismul lor de functionare? fiti pe pace: nici Moore nu-l intelege, si ne-o arata in felul lui cabotin, apeland la experti care nu reusesc cu nici un chip sa-l traduca in limbajul profanilor), asigurari pe viata angajatilor corporatisti (stiati ca firma poate sa profite de pe urma voastra si dupa ce muriti? puteti afla mai multe citind despre Dead Peasants Insurance) ori camatarie cu spoiala de respectabilitate (sub forma de credite refinantate, ipoteci si imprumuturi pentru studenti, care ii ingroapa in datorii pentru 10-20 de ani).

Capitalismul s-a substituit democratiei, sustine Moore, iar noua ordine mondiala este plutonomia – sistemul in care majoritatea bunurilor este controlata de o minoritate a populatiei, si conform statisticilor prezentate in film, primii 1% din americanii cei mai bine situati financiar au mai multe proprietati decat cei 95% de la coada listei. Dreptul la viata, libertate si cautarea fericirii, stipulat in Declaratia de Independenta a Statelor Unite, pare sa fi devenit dreptul la libera initiativa si maximizarea profitului.

Ca de obicei, discursul lui Moore este mai degraba populist decat academic. Probabil si-a fixat ca public tinta masele, nu criticii de film. E si asta o tactica. Una care pana acum pare sa functioneze, si de la care nu abdica nici in “Capitalism: a love story“: avem parte de o paralela intre situatia de pe Wall Street si declinul Imperiului Roman, in care se suprapun efecte vizuale amuzante si voci sobre. Avem parte de un Iisus din Nazaret (da, chiar cel din filmul clasic pe care il vedeti la TV de fiecare Pasti) cu vocea dublata, propovaduind de-reglementarea industriei bancare ca solutie a mantuirii. In fine, avem parte si de cateva secvente in care catolicii (de la preotii de parohie pana la episcopi) afurisesc capitalismul – e un demers flamboaiant dar cu miza exclusiv retorica: pana la urma crestinismul n-a fost niciodata o religie pentru bogati. Moore stie asta foarte bine, dar nu-i pasa: e un argument care inflameaza spiritele, si asta e scopul sau final. Pentru ca solutii nu prea ofera.

Sigur, americanii nu sunt complet lipsiti de putere in fata bau-bau-lui capitalist: pot oricand sa faca greva si sa-si ceara drepturile. Pot sa se organizeze in intreprinderi care inlocuiesc actionarii cu proprietatea comuna (“poporul e proprietarul bunurilor de productie“.. va suna cunoscut? e doar un slogan de-acum 20 si ceva de ani). Desigur, Obama este persoana providentiala menita sa schimbe sistemul din radacini (ei si ce daca a avut sponsori corporatisti in campanie; ei si ce daca democratii au votat senini ajutorul de stat pentru multinationale). Si daca nu reuseste el, atunci vine Michael Moore si se joaca de-a hotii si vardistii pe la usile institutiilor bancare, cu aceeasi schema pe care o stim de la “Roger & me” incoace.

Poate cel mai impresionant moment al filmului este discursul lui Roosevelt de-acum un secol, o voce din mormant profetind un viitor utopic, departe de a se fi implinit: cetatenii ar trebui sa aiba dreptul la o casa, la o slujba, la o educatie decenta si la asistenta medicala. Un conditional optativ admirabil, greu de transpus in realitate. Pana una alta Michael Moore are dreptul sa vorbeasca despre toate visurile sfaramate ale Americii, si o face la modul extrem-emotional, fara pretentia de a fi obiectiv. Iubiti-l sau detestati-l, e alegerea voastra, insa pe langa clisee si propaganda, “Capitalism: a love story” spune si cateva povesti interesante, pe care merita sa le vedeti.

Advertisements

One thought on “capitalismul: o poveste de amor ghebos

  1. Pingback: Capitalism: A Love Story (2009) | Adrian Ciubotaru

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s