colinda din tramvaiul 36

din motive care imi scapa, tramvaiul 36 pare a fi adapostul preferat al boschetarilor. o fi din cauza caldurii, o fi din cauza traseului relativ lung si a lipsei de aglomeratie (de cand l-au deviat pe Mosilor spre Sf. Gheorghe e mai mereu liber), cert e ca in 2 zile din 3 nu prea poti respira in el din cauza de homelessi.

o duhoare acra de jeg, uneori combinata cu izul de alcool, pluteste peste podelele mocirlite de zapada, pe langa geamurile blocate, peste castile mele, printre hainele intunecate ale celor cativa pasageri la fel de intunecati.
probabil sezonul friguros a facut sa-mi dispara si bucata de mocheta din fata usii – numai buna de incropit un adapost.

pana sa dea frigul asta muscator, in fiecare dimineata ma pomeneam cu un cersetor batran care isi tara piciorul schilod de la un capat la celalalt al tramvaiului, mormaind niste rime pe care nu le-am priceput niciodata. cobora la Obor, ajutat de restul familiei care ocupa de obicei locurile din spate si se hlizea agresiv la calatori.

mai nou, avem parte de un tip mai tinerel, imbracat army-style, cu barba si frizura destul de ingrijite, bocanci zdraveni, si niciun betesug vizibil. invariabil ne loveste cu o combinatie letala de Paunescu si Hrusca (da, “Ruga pentru parinti“, reteta sigura de stors lacrimi la populatie). am crezut ca e retard sau ceva, ca nu-mi dadeam seama de ce dracu cerseste si nu isi cauta ceva de lucru. nu e. intr-o zi s-a luat de boschetarii adormiti pe scaune, sa-i certe ca imput atmosfera. dupa aia si-a dezgolit un umar, ca sa para oarecum neajutorat, si a reluat cantarea.

am ascultat over and over again versurile. era o vreme in care plangeam de sarea camesa de pe mine la cantecul asta, nebunie. mi-a mai trecut. probabil m-a imunizat tanarul cantaret, prin repetitie. sau a inceput sa ma induioseze egoist si moartea proprie, cine stie.

cred ca nu inteleg eu exact mesajul din “Cat mai suntem cat mai sunt / Mangaiati-i pe parinti” – asta se traduce in “iubeste-i, respecta-i, ca n-or sa fie aici mereu”? sa ma gandesc ca aoleu, or sa moara, deci hai sa fiu cuminte si sa fac cum spun ei?
si cam din ce moment as putea sa incep sa traiesc cum vreau eu?:)

Advertisements

4 thoughts on “colinda din tramvaiul 36

  1. bolade (in loc de sade): it’s a wild wild east…:)

    si in metroul din NYC sunt mitici de astia. evident, nu cu “mamelor din lumea-n-treaga”. o gasca cu un a capella-jazz-bronx-scoti banu’ urgent. ca merita.

  2. mda, mersi pt linku asta, asa am descoperit cate lucruri am in comun cu marele poet: sunt un porc, sunt comunist si uneori plang atunci cand citesc ce-am scris. inca nu vorbesc despre mine la pers a iiia da nu-i tarziu. Gata, m:am hotarat, aim za next ap.
    a, si te rog eu, nu mai fi asa de faschista, si homleshii sunt totusi oameni… uf, chiar nu mai exista iubire in tara asta? ar trebui sa punem de-un cenaclu al tineretului revolutionar ca asa nu se mai poate

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s