micul paris – part 2

diminetile exasperante ma silesc la o noua comparatie, once again defavorabila capitalei noastre:
paris
metrourile se succed la intervale de cca 2 minute, abia apuc sa ma asez pe bancuta, ca apare urmatorul. statiile duhnesc uneori a subsol inundat, dar au personalitate, una din ele spune povestea agronomului Parmentier si o ilustreaza cu fotografii, cartofi si alte nimicuri imbucuratoare pentru ochi. Alta e boltita cu afise. O a treia te intampina cu aer de art nouveau si irizari metalice. Alte culori, alte mirosuri in fiecare dintre ele. In tren, nimeni duhnind a transpiratie, usturoi sau alte bucurii olfactive.

bucuresti
metrourile circula cam la 8-9 minute distanta. Asta dimineata la 8, in orele de varf. M-am gandit ca o fi o chestie legata de securitate si ca n-au loc ditamai garniturile prin tunel asa de inghesuite unul intr-altul. Ca sa am surpriza anuntului “urmatorul tren spre pipera soseste in statie in 2 minute”. Deci se poate. Dar nu se vrea. De ce, nu inteleg. Nu sunt bani de garnituri? Si lumea se buluceste, se enerveaza. Si pute. Indiferent de ora sau anotimp, varsta sau sex. A diverse, nu intru in detalii. Dusmanos artefact, sapunul.
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s